Cum “predam” relatia cu alimentele sanatoase – amintiri din copilarie
Ciresele au fost create pentru copii – copiii din noi toti
Aveam 8-9 ani. Eram urcata in ciresul din mijlocul gradinii de la bunici. Ma urcam pana pe crengile din varf unde literally stateam cu picioarele pe mladite tinere. Ma clatinam impreuna cu frunzele si intreg pomul la fiecare mica adiere de vant.
Mancam cirese si priveam in zare. De acolo vedeam multa parte din sat. Treceam cu privirea de casa lu’ Palagica si a lui fina Marioara (don’t you know them? omg you should) . Ajungeam cu privirea pana la casa lui Toader a lu’ Rosu’ – ultima casa din sat pe strada respectiva.
Vedeam padurea de deasupra satului. Auzeam cocosii, cainii, ratele, pasarelele din copac ce veneau sa imparta cu mine cirese.
Ciresele pe varf erau cele mai negre. Le mancam pe rand, una cate una fara sa ma grabesc. Nu aveam de mers nicaieri. Nu ma deranja nimeni. Doar eu cu mine si privelistea. Timpul statea in loc acolo sus. Simteam ca nu exista o stare de “mai sus” in care as putea intra. Nu aveam nevoie.
Dupa primele 5-10 boabe ajungeam sa le si simt efectul in mine. Eram bucuroasa. Ele aduceau mesajul soarelui si al pasarilor si al fluturilor si al vantului. Corpul intelegea pe interior toate mesajele astea pentru ca le-a vazut, simtit si auzit si pe exterior. Totul era in sinergie, interior exterior.
Visam. Priveam. Mancam. Iarasi visam. Aveam atata iubire pentru cirese si ele veneau cu toata experienta asta magica.
Asta se cheama hrana nu mancare…..
“Dumitrita?!!!!! Unde esti ?!!!! Iar esti acolo sus? Hai la mancare! “, se auzea bunica din usa bucatariei.
V-am trezit din reverie? Nu am vrut….
Doar ca am vrut sa va arat cum putem crea experiente de nepretuit in jurul mesei care NU sunt centrate pe alimente in sine.
Am vrut sa va arat cum raman in copiii nostri amintiri. Hai sa fie despre alimente vii si colorate si din natura!
Vor avea perioadele lor de rebeliune, evadare, incercare si testare a lumii asa cum e ea. Sau poate nu! Dar ce pot sa va asigur e ca: se vor intoarce mereu la gusturile copilariei. Si e un mare lucru gusturile sa fie ale unor alimente sanatoase.
In poze: eu acum 25 de ani, eu acum o saptamana … nu m-au gasit inca, tot in cires sunt